Conflictul existentei


phoenixConflictul existentei- Capcana respectabilitatii – Risipa de energie

Dintotdeauna omul  a cautat ceva dincolo de bunastarea lui materiala, ceva pe care il numim adevar.

Omul care traieste fara conflicte, care traieste cu frumusete si iubire nu se teme de moarte, fiindca a iubi inseamna a muri. Ca sa traim complet, ca si cum o noua zi ar fi o noua frumusete, trebuie sa murim pentru ziua de ieri, pentru a cunoaste iubirea, libertatea.

In aceasta neincetata lupta pe care o numim viata, incercam sa stabilim un cod de comportament adaptat societatii in care am fost crescuti, ne supunem unor reguli de conduita bune sau rele, conformandu-ne conduita si gandirea, iar raspunsurile noastre devin automate. Traim din ceea ce ni s-a spus, in timp ce viata noastra a ramas goala si seaca, “o viata de mana a doua”, inabusind tot ceea ce este nou si original.

Am fost invatati sa ne suprimam dorintele, sa ne controlam gandurile, sa ne limitam poftele, iar dupa ce ne torturam indeajuns spiritul si trupul sa credem ca vom gasi ceva dincolo de viata asta marunta. In ideea ca practicile si renuntarile ne vor permite sa ajungem la acea frumusete interioara, devenim meschini, marginiti, marunti, degradati. Ca sa ajungem acolo este nevoie de timp, de rabdare , sa inaintam incetul cu incetul, ca sa dobandim realizarea. In cele din urma constatam ca nu se afla nimic in acest loc, pentru ca am obosit, mintea a devenit lenesa si insensibila.

Nu exista si o alta cale?

Cautam realitati fagaduite de altii, urmam abordarile traditionale, ne falsificam viata in dorinta de a deveni “fiinte omenesti respectabile”. Daca puteti respinge sau nega aceasta cale, uneori lipsita de maturitate, sunteti liber si nu infricosat si chiar daca veti crea o tulburare, nu mai sunteti in acea stare de cautare continua.

Fiintele omenesti sunt ceea ce au fost milioane de ani, plini de ura, lacomie, invidie, gelozie, anxietate si disperare, cu licariri de bucurie si afectiune. Sunt un amestec de ura, frica si omenie. Sunt violenti si pasnici.Toata istoria omului se afla scrisa in noi.

Suntem incapabili uneori sa intelegem imensa bogatie a existentei, suntem infricosati si incercam sa evadam prin tot felul de artificii subtile, suntem inspaimantati de necunoscut, de moarte, de tot ce se afla dincolo de ziua de maine. Ne este teama de cunoscut si de necunoscut.

Adevarul pe care il cautam este viu, el nu are carare, aceasta este frumusetea lui.

E important nu sa avem o filozofie a vietii, ci sa obsevam ce se intampla cu adevarat in viata noastra zilnica, in interiorul si exteriorul nostru. Daca privim, observam ca ceea ce se petrece se bazeaza pe conceptii intelectuale, dar intelectul nu este decat o particica. Sa privim intreg tabloul, nu intelectual, ci asa cum este el in realitate – se poate produce o adevarata revolutie launtrica, daca nu ne refugiem in spatele confortului social-economic, sau al credintelor dogmatice, acceptand totul asa cum este, crezand ca e prea dificil, blocandu-ne singuri, incetand sa ne mai intrebam, crezand ca e greu sa mergem mai departe, incetand sa mai evoluam.

Va poate oferi cineva o metoda pentru schimbare? Adevarul este ceea ce sunteti. Daca va veti stradui sa semanati cu altcineva, veti ramane de-a pururi o fiinta omeneasca de mana a doua.

Omul care spune” vreau sa ma schimb, spuneti-mi ce trebuie sa fac”, de fapt cauta o autoritate in speranta ca-i va pune ordine in viata, dar o ordine din afara provoaca intotdeauna dezordine. Toate aceste lucruri pot fi intelese in mod intelectual. Le-ati putea trai insa cu adevarat, astfel incat mintea sa nu mai proiecteze vreo autoritate, a unei carti, a sotiei, a unui parinte, a unui invatator, a unui prieten sau a societatii?

Intrucat am functionat intotdeauna inauntrul unor formule, acestea au devenit idealul nostru si autoritatea noastra.

Vedem necesitatea de a ne schimba, dar nu ne desprindem de traditii, care au dat nastere unor uriase paralizii: acceptarea si supunerea. Daca putem respinge aceasta falsa autoritate este pentru ca putem inlatura frica. Avem mai multa energie pentru ca respingem ceva fals, aruncam o povara ce a fost purtata de generatii, avem mai multa putere, mai multa forta, o vitalitate si o tarie mai mare. Avem nevoie de o cantitate enorma de energie, pe care insa o risipim in frica.

Cand inlaturam frica obtinem vitalitate si nu mai trebuie sa intervenim in nici un fel. Exista libertate si o minte libera de frica este capabila de o iubire mai mare, iar iubirea poate schimba lumea.

E de inteles ca nu putem depinde de nici o autoritate exterioara, pentru a provoca o schimbare launtrica. Intampinam insa o si mai mare greutate in a inlatura propria noastra autoritate interioara, ceea ce rezulta din experientele noastre particulare, a parerilor noastre, a cunostintelor, ideilor si idealurilor. Experientele traite ne-au invatat ceva, dar lucrurile nu se repeta dupa un sablon.

E important sa va cunoasteti, sa va intelegeti, sa va inlaturati fricile intr-un mod atent si inteligent. Acest lucru il puteti face alaturi de terapeut, care va va provoca si va va insoti in explorarea pe care o veti face. Aflandu-va fata in fata cu voi insiva, veti afla cum sunteti de fapt, veti privi adevarul in fata, fara frica, fara sa fugiti de realitateaa voastra, veti deveni constienti, liberi si sanatosi.

Bibliografie: Jiddu Krishnamurti- Eliberarea de cunoscut.

WordPress theme: Kippis 1.15