Traim intr-o lume a vitezei, a grijilor, in permanenta suntem in garda pentru a rezolva probleme ce au aparut, ne consumam timp si energie pentru probleme ce le prevedem chiar daca ele nu exista. Asa ia nastere anxietatea, acea teama difuza, fara obiect bine precizat ce ne tine organismul incordat, resimtind astfel in corp reactii fiziologice ca palpitatii, dificultati respiratorii, ameteli, tensiune, etc. Se intampla uneori ca anxietatea sa ia forma depresiei. Psihicul refuza sa mai lupte, simte ca pierde controlul si se instaleaza o dispozitie trista, isi pierde interesul si placerea pentru tot ceea ce il inconjoara, pentru activitatile anterioare, acestea persistand pe o perioada semnificativa de timp. La randul sau, fizicul se simte obosit, lenes, are nevoie de multe ore de somn, dispare pofta de mancare, astfel corpul isi pierde alimentatorul de energie. Datorita legaturii stranse dintre psihic si fizic, starea unuia determina starea celuilalt. Asa se face ca, in urma unor exercitii fizice sau dupa 20 minute de mers pe jos, te simti vioi, alert, energic si cu pofta de viata. Este cunoscut faptul ca miscarea fizica este in stransa corelatie cu dispozitia afectiva si cu starea de sanatate. “De ce?” poate fi intrebarea ce ne apare in gand. In numeroasele studii facute, cercetatorii au observat ca in timpul exercitiilor fizice, in diferite regiuni ale creierului circulatia sangelui se mareste cu circa o treime, rezultand o mai buna oxigenarea creierului. Celulele nervoase elimina mai multa endorfina, asigurand astfel o imbunatatire a dispozitiei, caci endorfina, numita si “molecula fericirii”, este un neurotransmitator ce are rol analgesic, vizand suprimarea durerii de orice fel, reduce intensitatea anxietatii, stimuleaza sistemul imunitar, intervine in procesul invatarii sau in adaptarea la lumina sau intuneric. Astfel, dupa putina miscare, fizicul se simte energic si alert, iar psihicul isi schimba dispozitia, incepem sa gandim pozitiv, sa avem o viziune mai buna asupra vietii, implicit gandurile noastre devin constructive.
Un al doilea pas in ameliorarea starilor de anxietate sau depresie este acela de a ne da voie sa ne cunoastem asa cum suntem in realitate. Sanatatea mentala necesita rezolvarea conflictelor interioare. Linistea sufleteasca ne da mai multa incredere, optimism si ajuta la imbunatatirea relatiilor cu cei din jur si la cresterea performantelor personale.
Armonia deplina se creaza atunci cand intr-un corp sanatos se regaseste un psihic echilibrat. Cum putem mentine acest echilibru al psihicului?
In Romania nu a luat inca amploare ideea de “tratament psihologic”. Daca in America este la moda sa mergi la psihoterapeut, in Romania chiar daca aceasta este o necesitate, noi inca privim cu suspiciune acest domeniu, fara a cunoaste cu adevarat beneficiile psihoterapiei.
Psihoterapia este un proces de constientizare, cu cât suntem mai putin constienti de motivele, sentimentele, gândurile, actiunile noastre, cu atât ele ne vor controla mai mult si vom ramâne blocati în vechile pattern-uri care nu mai functioneaza. Daca am fi insa constienti, am avea reactii emotionale firesti la urcusurile si coborasurile vietii in loc sa intram in stari de panica, anxietate sau depresie. Toate aceste comportamente, sentimente, perceptii nu sunt alese sau stabilite la un nivel constient. Nu ne angajam în comportamente distructive sau prostesti în mod deliberat. Cheia întelegerii acestor comportamente este inconstientul. Astfel, doar printr-o psihoterapie poti ajunge în aceasta zona. Învatarea la nivel intelectual este rareori eficienta.
Psihoterapia este rationala si accesibila. Nu este nimic nedefinibil, nu este un proces mistic pe care doar unii oameni îl inteleg si altii nu. Este un proces logic pe care oricine îl poate întelege si urma. Scopul unei psihoterapii este insight-ul personal, descoperirea de sine ce are loc prin diverse tehnici terapeutice in cadrul terapiei individuale sau prin numeroase exercitii de dezvoltare personala in cadrul unui grup.
psih. Elena Stahie