Consideratii practic Despre psihoterapia tulburarii de stres posttraumatice I


Reactiile de frica sau de rusine persistente sunt cheia aspectelor simptomatice ale stresului posttraumatic. Desi tulburarea apare la 20-30% dintre persoanele expuse la un stresor tramatizant, rare ori acestea prezinta stres posttraumatic in stare pura. Acest lucru se datoreaza duratei perioadei de expunere cat si antecedentelor personale ale pacientului. Istoria personala a acestuia necesita o examinare atenta pentru a determina factorii de risc si rezilienta. (Dodge et al, 1997).
Este important din punct de vedere terapeutic momentul in care a intervenit trauma. Daca a intervenit acum 4 sau 8 saptamani este putin probabil ca pacientul sa manifeste simptome severe. Daca simptomele disociative sunt prezente acestea pot constitui o tulburare de stress acut. Desi aceasta se poate rezolva spontan in urmatoarele 4 sau 6 saptamani, pacientii pot beneficia de interventii scurte. Stresul acut este un factor de risc pentru ulterioara dezvoltare a unei tulburari de stress posttraumatic. ( American Psychiatric Association, 1994)
Este important de stabilit natura experientei traumatice a pacientului deoarece unele tipuri de trauma sunt mai capabile sa declanseze tulburarea decat altele. Factori cu risc inalt includ stresori precum ar fi imaginile grotesti, violenta interpersonala, frica cronica, sentimentul de neputinta.
Este important de stabilit filozofia de viata, opiniile, convingerile personale cu privire la sine si la lume ale pacientului dinaintea evenimentului traumatic. Indivizii care au un risc ridicat de a manifesta tulburarea au un model cognitive de tipul “totul sau nimic”. Stereotipurile culturale de au un rol important printer factorii de risc. (Turner et al, 1996). Persoanele rezistente au tendinta de a nu se vedea nici omnipotente nici neputincioase in fata stresului si nu se sfiesc sa caute ajutor sau sa-l foloseasca atunci cand este oferit. Prin contrast indivizii vulnerabili privesc actiunea de apelare la ajutor ca fiind rusinoasa si inductoare de anxietate.

Psih Iuliana Enache

WordPress theme: Kippis 1.15